Scopul nu scuză mijloacele

Piața cu concurență liberă nu înseamnă că n-ar ajunge suprasaturată la un moment dat, dar... fiecare vrea un ”loc sub
soare”. Mijloacele utilizate întru atingerea acestui scop ajung până la absurditate. Nu că ar fi fost neașteptat, doar subestimat ca
amploare.
Mi-a luat nici mai mult nici mai puțin decât o după-amiază ca să observ ansamblul de mijloace imorale de atragere a potențialilor
clienți, considerat de către toți ”marketing”(pe când e doar o copie ieftină sau nici atât), după cum urmează:
* în Moldova se practică deschis manipularea – “prinde-l după ce înghite momeala!”. Este o practică în care consumatorul e ademenit într-
un magazin prin anunţarea unui preţ scăzut la un articol şi apoi îi sunt vândute versiuni ale articolului la preţuri mai mari, motivându-se că
versiunile la preţ redus s-au epuizat. Dacă totuşi produsul promovat există, el poate fi de o calitate foarte slabă, consumatorul fiind astfel
dirijat spre un alt produs cu un preţ mai ridicat. Exemplu: magazinele de electrocasnice
* reclamă manipulatoare poate fi consideartă publicitatea subliminală ce se manifesta prin faptul că producătorul insereaza un mesaj ușor de
memorat în coloana muzicală. Adesea ele vizeaza copii care mai târziu asaltează părinții. De obicei ele genereaza dorinte pentru produsele pe
care copii uneori nici nu le inteleg.
Exemplu: sucurile și biscuiții
* promisiuni false ce se manifesta de obicei prin fraze ca de exemplu- “produsul întinerește”, “produsul revigorează”.
Exemplu: spumele de ras, produsele de igienă personală
* modelarea intenționată a realității.
Exemplu: General Motors au filmat maşinile Ford cu geamurile coborâte complet, iar maşinile concurenţilor cu geamurile ridicate şi
stropite în prealabil cu ulei.
* distorsionarile vizuale se referă la utilizarea tehnologiei digitale şi a aparatului de fotografiat pentru a îmbunătăţi imaginea produsului.
Această practică poate genera nemulţumiri ale consumatorilor, care identifică în magazin produse cu calităţi inferioare celor prezentate în
reclamă.
Exemplu: magazine online de încălțăminte
* utilizarea de testimoniale false ce constau în declarații ale unor persoane care prezinta într-o lumină favorabilă produsul/serviciul, deşi nu
le utilizau anterior.
Exemplu: scutecele prezentate de către vedete ce nici măcar nu au copii
* publicitatea mascată care în Europa e strict reglementată, fiind considerată o practică publicitară lipsită de etică prezentarea unui produs
inserată în cadrul unui program de divertisment.
Exemplu: cafeaua de un anumit prezentă mereu pe masa unor prezentatori de televiziune
* reduceri mari...doar pe hârtie. Ele presupun că trebuie să cumperi de o anumită sumă ca să obții ”reducerea”. În aceeași oală intrând și
reducerile de preț la produsele la care anterior ele au fost umflate artificial.
Exemplu: diversele tombole cu reduceri imaginare înainte de Crăciun
*amplasarea rău intenționată a produselor de primă necesitate în cel mai îndepărtat colț al supermarketului. Până ajungi să iei o pâine mai
vezi produse de care ”ai nevoie”, ajungând în final cu coșul plin acasă.
Exemplu: pâinea, lactatele și apa în mai toate supermarketurile
Anastasia Cucuruz